|
Post by L1 on Feb 7, 2013 7:02:48 GMT 2
O sa-mi fac timp intr-o zi, pana atunci nu sta agatat, ce nu deosebesti sunt legume de-ale lor..
|
|
|
Post by Andrei on Feb 10, 2013 22:04:03 GMT 2
Da am vazut persimon uscat la piata, fructul ala ca o rosie se cheama persimon. iar cartofii aia mov sunt patate dulci japonezi. patatele dulci pot fi si maro coaja dar pulpa portocalie cum se vad in pozele de mai sus. Supa de cartilaj de rechin pentru Jing - Kidney and Lung Yin deficiency
|
|
|
Post by L1 on May 18, 2013 9:43:30 GMT 2
Cu mancarea daca esti destept ca student strain mananci doar la cantina studenteasca sau iti gatesti tu. Eu fac si una si alta, majoritatea legumelor nu le recunosc, Andrei amice, morcov n-ai sa vezi in supele chinezesti, decat cine stie prin ce minune. In general mancarurile sunt facute din una-doua legume, plus cateva condimente, cu tigaia e cam greu sa te descurci, e drept ca nici wok-ul nu poti sa-l folosesti ca tigaie. Majoritatea mancarurilor sunt gata in 5 - 10 minute, mai mult dureaza sa cureti dupa.
Plicuri cu supe cum ai postat mai sus sunt peste tot in supermarketuri dar nu le cumpara nimeni, chinezu nu mananca si nu cumpara daca nu-i proaspat, pasarile tre sa fie vii, pestii la fel, broaste si alte oratanii, peste mort se vinde la jumate de pret.
Se cumpara mult verdeturi proaspete, condimente, carne vie. Majoritatea condimentelor fac parte din farmacia traditionala si au diverse folosinte pentru sanatate. in china pentru ca exista o cultura a mesei, care presupune ca fie exista sau nu evenimente, esti invitat sau inviti la masa in oras, prieteni, colegi, parinti, sefi, subalterni, colaboratori, samd.
Preturile sunt in crestere, dar inca suficient de convenabile. Imi place ca ceea ce gatesc ei se face repede, daca ma apuc acasa sa fac o tocana cand deja mi-e foame, ma ia naiba pana cand termina de fiert toate alea. Cu astea chinezesti, nici n-ai apucat sa intinzi masa ca e gata.
|
|
|
Post by Andrei on May 18, 2013 19:45:24 GMT 2
Supele astea la plicuri sunt medicinale, adica se mananca cand ai o problema, nu se mananca tot timpul. Iar toate retetele din cartea pe care am tradus-o sunt medicinale. In general tre sa manaci o carne de animal mort, plus o leguma plus o cereala depinde de tine ce constitutie ai, ce energie ai si cum arzi metabolismul. Vezi alimentatia pe grupe sanguine. Trebuie sa manaci si proteine si grasimi si carbohydrati si vitamine si minerale. Daca manaci numai de un anumit tip te imbolnavesti. Plus iti trebuie si Qi dar daca stai in natura in padure pe malul apei e ok, daca stai la oras nu mai e ok.
Carnea de animal viu cel mai bine e sa-l prinzi tu si sa-l omori tu. Asa apreciezi cel mai bine spiritualitatea vietii si mortii. Aici in Canada si America de Nord este o cultura a vanatului si pescuitului, desi la vanat omoara fara sa-l manance si la pescuit il prind dar nu-l omoara. Oricum este everything in between. Dar la asiatici obsesia sa mananci animalele vii sau cat mai vii mi se pare o stupizenie, asta arata nivelul lor de spiritualitate adica foarte scazut, la nivel de animalitate. Ma rog e chestie de gust si preferinta, animalitatea e prezenta in toate culturile. Dar incepi sa te cunosti si sa intri in contact cu propria animalitate atunci cand pandesti tu animalul, il prinzi, il omori, il tai, il gatesti si il mananci. La fel e si cu spiritele, noi venim cu idei gata preparate, cumparate de te miri pe unde le perpelesti un pic si gata le mananci.
Peste viu se vinde si aici in China Town si in toate magazinele asiatice, chestia e ca nu ti-l da in acvariu acasa, ti-l omoara pe tejghea si ti-l face bucati cum vrei tu, tu doar iei punga cu bucati de carne, e foarte convenient. Ceea ce ai descris tu este rezultatul comoditatii, oricine prefera sa mance la restaurant decat sa-si faca mancarea singur, iar atunci cand iti faci singur preferi sa termini in max 10 minute. Iar chestia sa iti prinzi tu singur animalul sau sa-l cresti nici nu intra in discutie.
|
|
|
Post by L1 on May 19, 2013 1:01:42 GMT 2
"禮" "Li" the word for respect in Chinese , is composed of 3 images, ie, "soul, spirit" radical shi (radical# 455 示, to reveal one's true soul, spirit); qu曲 to sing a song, and dou 豆 to bring something to eat and drink, when two humans encounter each other. This is the very center and basis of human encounter, it belongs to ALL Asian cultures, it was only noticed and declared such by Confucius.
|
|
|
Post by L1 on May 19, 2013 5:48:10 GMT 2
Plus, obsesia asta cu a termina repede nu-ti sta bine... e vorba de simt practic, chinezii sunt ridicol, ba chiar periculos de practici.
|
|
|
Post by L1 on May 20, 2013 5:17:59 GMT 2
v.youku.com/v_show/id_XMjg2OTc0MjY0.htmlcum se fac macaroanele la chinezi, de mana kong xin mian, asa se numesc urmariti tehnica, cat de complexa, si apoi cantariti care sunt sansele sa poti sa inventezi metoda asta singur, intr-o viata de om, prin trial and error apoi ganditi-va la aplicatii.. taiteii sunt cel mai simplu fel de mancare, iar filmuletul e f pe scurt, metoda completa am vazut-o intr-un documentar de doua ore, si se refera la un process care dureaza 12 ore, la urma taiteii sunt intinsi ca niste perdele, inalti de trei metri, randuri randuri comparativ cu tehnica culinara chineza, cea occidentala e rudimentara, nu-i de mirare ca si tehnicile spirituale sunt la fel de complexe, si occidentalii simt nevoia de a simplifica. estimez ca daca civilizatia chineza n-ar fi fost confruntata cu evolutia tehnologica occidentala, ar mai fi ramas clasica si traditionala inca vreo doua trei milenii, motivul este bogatia de stimuli si cultura lor care ofera acesti stimuli tuturor, indiferent de clasa sociala, fiecaruia dupa cum isi permite.
|
|
|
Post by Andrei on May 20, 2013 15:43:53 GMT 2
Nu taiteii astia sunt numiti "worms"? Mi-ai facut pofta de niste taitei.
Nu e nici o smecherie, pretty nice for a white guy
|
|
|
Post by Andrei on May 20, 2013 16:19:14 GMT 2
|
|
|
Post by Andrei on May 21, 2013 18:26:47 GMT 2
|
|
|
Post by Andrei on Oct 16, 2013 14:34:48 GMT 2
Traditionally the Chinese have classified all herbs by their innate properties: heaty, those which stimulate the system; cooling, t hose which soothes the system; and neutral, those herbs which neither stimulates nor soothes. The chart below provides a list of well-known and most common herbs used in Chinese cuisine and their therapeutic properties.
Hot (热) Chilli (Zanthoxyli pericarpium) 花椒 Pepper (Fructus piperis) 胡椒 Ginger (Zingiberis rhizome) 干姜 Bi Bo (Long pepper) 荜拨 Rou Gui (Cinnamomi cortex) 肉桂 Warm (温) Hou Pu (Magnolia cortex) 厚朴 Red Dates (Zizyphi sativae fructus) 红枣 Hu Tao (Juglandis semen) 胡桃 Hai Ma (Hippocampus / Sea Horse) 海马 Gui Zhi (Cinnammi Ramulus) 桂枝 Li Zhi He (Litchi semen) 荔枝核 Hui Xiang (Foniculi fructus) 茴香 Lu Er (Cornucervi parvum) 鹿耳 Chen Pi (Tangerine peel / Citir retculatae pericarprum)陈皮 Zi Su Ye (Perillae folium) 紫苏叶 Hei Zao (Zizyphi sativae fructus) 黑枣 Dang Gui (Angelicae Sinensis radix) 当归 Logan 龙眼肉 Sou Yang (Cyncmorii herba) 锁阳 Huang Qi (Astragalus root) 黃芪 Bai Su (Atractylodis rhizome) 白术 Mildly Warm (微温) Ren Shen (Ginseng) 人参 Shan Zha (Hawhtorn) 山楂 Ba Ji Tian (Morinda root) 巴戟天 Tian Ma (Gastrodia tuber) 天麻 Almond (Armeniacae semen) 杏仁 Safflower (Carthami flos) 红花 Wu Mei (Fructus mume) 乌梅 Shu Di Huang (Rehmannia) 熟地黄 LingZhi 灵芝 Neutral (平) Jue Ming Zi (Cassia seed) 决明子 Shan yao (Dioscorea rhizome) 山药 Tai Zi Shen (Radix pseudostellariae) 太子参 Niu Xi (Achyranthes root) 牛膝 Gan Cao (Licorice root) 甘草 Yu zhu (Solomon's seal) 玉竹 White fungus (Tremella) 白木耳 Ginkgo 白果 Ah jiao (Colla corii asini) 阿胶 Qian shi (Euryale seeds) 芡实 Jin Ying Zi (Fructus) 金樱子 Xiang Fu (Rhizoma cyperi) 香附 Wolf Berries 枸子 Fu ling (Poria) 茯苓 Oviductus Ranae 雪蛤 Mai Ya (Hordei germinates fructus) 麦芽 Polygonati Rhizome 黄精 Black Sesame 黑芝麻 Nelumbinis Semen 莲子 Cool (凉) Bai Shao (White dahlia root)白芍 Sha Shen (Glehnia Root) 沙参 Yin Chen Hao (Capillaris) 茵陈蒿 Tian Meng Dong (Asparagus tuber) 天门冬 Ban Zhi Lian (Barbat skullcap / Scutellaria) 半枝莲 Jin yin hua (Honey sucker flower) 金银花 Mildly Cold (微寒) Chuan Bei Mu (Bulbus fritillariae thunbergii) 川贝母 Dan Shen (Salvia root) 丹参 Shi Wei (Pyrrosia leaves) 石韦 Bai He (Lily bulb) 百合 Xi Yang Shen (American Ginseng) 西洋参 Mu Dan Pi (Peony Root) 牡丹皮 Chai Hu (Thorowax root/Hare’s ear root) 柴胡 Mai Men Dong (Ophiopogon tuber) 麦门冬 Ju Hua (Chrysanthemum flower) 菊花 Xia ku cao (Common selfheal) 夏枯草 Cold (寒) Xuan Shen (Ningpo figwort root) 玄参 Yi Mu Cao (Chinese motherwort / Leonurus) 益母草 Niu Bian Zi (Great burdock fruit) 牛蒡子 Sheng Di Huang (Rehmannia) 生地黄 Bia Hua She She Cao (Spreading hedyotis) 白花蛇舌草 Bai Mao Gen (Imperata/ Rhizome of wooly grass) 白茅根 Che Qian Zi (Asiatic plantain) 车前子 Pang Da Hai (Boat stevculia seed) 胖大海
|
|
|
Post by Andrei on Apr 30, 2014 3:56:43 GMT 2
Un tip explica cum e cu Yin si Yang si cui i se potriveste Qigong si cui nu:
|
|